7 pe săptămână #190

Hello! Săptămâna asta a reînceput Premier League și multe alte competiții sportive. Care este sportul la care vă uitați cel mai mult?

  1. Google se pregătește să facă multe modificări pentru protejarea minorilor. Oare de ce nu s-a întâmplat asta până acum? https://bit.ly/2VJzguJ
  2. Un articol introductiv despre Hotjar și la ce este bun. Take it as a reminder! https://bit.ly/3jVTXvz
  3. Despre trenduri în ecommerce și oare cât ar trebui să mai ținem cont de ele? https://bit.ly/3xPoYGs
  4. Cum s-au schimbat metricii din digital marketing în perioada pandemiei și ce înseamnă asta? https://bit.ly/3yJ670T
  5. 4 moduri de a îmbunătăți tracking-ul pe Facebook Ads https://bit.ly/3iKAVZI
  6. Și cum creștem rata de conversie pe Facebook Ads? https://bit.ly/2Uiv3gO
  7. Tik Tok testează opțiunea de Stories, așa că tranziția este cumva uzuală – Tik Tok vrea să devină Instagram, Instagram vrea să devină Youtube iar Youtube este bine.  https://bit.ly/3xPqQis

Iar ca știre extra, vă las cu un articol despre ce înseamnă ritmul actual de muncă în care toți suntem logați împreună, dar toți separat din casele noastre. 🙂 https://bit.ly/3CHGBeO


7 pe săptămână #189

Hello! Astăzi vă salut din concediu. Sper că sunteți bine!

  1. Poate ați văzut că în Search Terms au început să apară mai multe queries – a fost doar un glitch https://bit.ly/3lQZvKb
  2. Care ar fi câteva trend-uri de luat în calcul în perioada următoare în PPC și Analytics https://bit.ly/3s4hOg6
  3. Piata de educatie online (e-learning) este un domeniu cu potential imens https://bit.ly/3jAIGAE
  4. Cum creezi un funnel în digital marketing? https://bit.ly/37sqqnl
  5. Youtube Ads pentru business-uri mici și cum să începi https://bit.ly/3CxAAkL
  6. Facebook va lansa ochelari smart în colaborare cu Ray-Ban, așa că nu vă ștergeți încă contul https://bit.ly/3xyJRFA
  7. Un ghid despre Dynamic Facebook Ads ce sper să vă ajute https://bit.ly/2X6821r

Și de ce crede Mihaela Frunză în cadrul unui text de la Scena9 că este important să existe cursuri de filozofie pentru copii https://bit.ly/3lS3Gpj

Mavericks Benchmark

Un benchmark de performance media

În foarte multe contexte diferite am fost întrebat despre un benchmark în performance media. Care e rata de conversie medie? La ce cost pe click să ne așteptăm? Ce rată de click am avea? Recomanzi x tip de campanie – ce rezultate ar urma să avem? Și muuuulte alte întrebări plecând de la dorința de ancorare, de estimare cât mai aproape de realitate, de planificare. Și totuși, poate exista un benchmark? Eu cred că da. Nu trebuie privit ca pe o așteptare la nivel de rezultate ci mai degrabă ca pe o perspectivă asupra viitorului.
Înainte să intrăm în analiza datelor să vorbim puțin despre cum am strâns strânse datele, tipurile de conturi analizate și cei mai importanți KPIs analizați.

Despre datele din Mavericks Benchmark

Mavericks benchmark este în primul rând o acțiune de transparență și de informare cu privire la anumite trenduri din piață și rezultate în care să te poți ancora. Când spunem trenduri ne referim la conturile pe care noi le gestionăm. Acest benchmark include date din 108 conturi cu campanii atât în Google Ads cât și în Facebook Ads. Datele sunt analizate pe trimestru iar în această analiză sunt prezentate datele pe Q2 2021 (aprilie – iunie) și comparativ cu datele de anul trecut din Q2 2020. Considerăm că acest benchmark are valoare statistică pentru că am analizat 19.583.677 de click-uri în cele 3 luni, generate în urma unei investiții de 1.907.120,68 EUR.

Despre conturile analizate și informațiile prelucrate în Mavericks Benchmark

Cum spuneam mai sus, am analizat 108 conturi. Din acestea, 64 sunt conturi de ecommerce – magazine online mici, medii și mari-, 35 conturi de servicii – atât servicii B2B cât și SaaS sau servicii online- și 9 conturi de imobiliare. Mavericks Benchmark analizează datele la nivel overall, pe toate cele 108 conturi și comparativ, cu perioada similară din 2020. 

În ceea ce privește canalele de promovare, am analizat rezultatele doar din Google Ads și Facebook Ads. Deși dezvoltăm campanii și în LinkedIn Ads, Bing Ads, Waze Ads, Tik Tok Ads, Reddit Ads sau Pinterest Ads nu avem masă statistică suficientă pentru a putea elabora un benchmark.

Într-o lume nu neapărat perfectă dar normală, această comparație ar trebui să fie cât se poate de corectă și exactă. Totuși, pe lângă anumite contexte ce țin de platforme și de schimbările de acolo, Q2 2021 este destul de diferit de Q2 2020 din pricina contextului pandemic. În Q2 2020 business-urile offline au fost limitate destul de puternic sau chiar închise complet în perioada lockdown-ului ceea ce a dus la rezultate mult peste prognoze în mediul online. Din Q2 2020 am prins o lună și jumătate din acest lockdown fapt ce ar trebui ca datele analizate să fie filtrate și prin acest context ce nu a ținut de strategiile de performance media sau canalele abordate.

TOP KPIs analizați

Aici a fost o altă provocare importantă legată de cei mai importanți KPIs pe care să îi analizăm. În Google Ads sunt +150 indicatori, în Facebook Ads sunt alți +200 indicatori iar în Google Analytics avem peste 200 de rapoarte. Trăim într-un paradox cu foarte multe date, metrici dar puțină claritate în ceea ce privește importanța indicatorilor. O decizie a trebuit fi luată și am mers doar către 4 indicatori principali: 

  • CPC (cost per click) – este unul din indicatorii primordiali din pay-per-click marketing care ne arată costul per acțiune. Deși au apărut multe alte strategii de licitație sau tipuri de acțiuni, în ceea ce privește click-urile cărtre site CPC-ul este un indicator foarte important care poate afecta foarte mult rezultatele campaniilor de performance media
  • CTR (click through rate) – la fel ca în cazul CPC-ului, CTR-ul este un indicator primar în analiza datelor. Arată în primul rând relevanța anunțului plătit în fața audienței targetate. Când rata de click este una mare arată relevanța crescută a campaniilor tale și de cele mai multe ori se traduce în costuri de promovare mai reduse în cazul ambelor platforme
  • CVR (conversion rate) – după cei doi indicatori inițial, din platformele de advertising, trecem la un al treilea KPI care a fost analizat din Google Analytics. Este conversion rate (rata de conversie) și reprezintă raportul dintre conversii (acțiunea pe care ți-o dorești ca utilizatorul să o îndeplinească pe site) în raport cu toți utilizatorii care dau click pe anunțurile tale. Așadar acesta este un indicator calitativ foarte important care ne arată eficiența campaniilor de promovare.
  • CCV (cost per conversion) – este tot un indicator calitativ care arată performanța campaniilor dar face referire la bugetul investit. Dat fiind faptul că atunci când vorbim despre performance media marketing accentul ar trebui să cadă pe media/buget atunci acest indicator este foarte important de urmărit pentru că ne prezintă rentabilitatea campaniilor de promovare.

Primii doi indicatori au fost luați nativ din platformele de advertising (Google Ads, Facebook Ads), fără un third party care să prelucreze datele iar rata de conversie și costul pe conversie au la bază datele privind conversia din Google Analytics.

Și… hai să vedem și rezultatele acestui benchmark

TOP KPIs Q2 2021

CPC-ul mediu în Google Ads este de 0.11 EUR iar în Facebook la doar 0.08 EUR.

În schimb, rata de conversie în Google este de mai mare de 3 ori vs. Facebook ceea ce duce și la un cost pe conversie mai mic, de doar 7.05 EUR vs. 16.70 EUR. Din acest motiv canalul cel mai performant din punct de vedere al conversiilor este Google iar la nivel de volum de trafic este Facebook.

TOP KPIs comparativ Q2 2021 vs. Q2 2020

CPC-ul mediu a avut o creștere mai accelerată în Google Ads decât în Facebook Ads. Unul din motive ține atât de competiție cât și de asimilarea unor strategii noi (shopping) de un număr tot mai mare de advertiseri.

Și în Facebook am avut o creștere a CPC-ului cu 25%, de la 0.06 la 0.08 EUR.

Rata de click în Google Ads a avut o mică scădere, de la 1.47% la 1.28%. Diferența este destul de mică și are ca principal motor search și shopping.

În Facebook în schimb rata de click a crescut de la 1.75% la 2.53% asta și datorită faptului că formatele s-au stabilizat și a crescut destul de mult și ponderea traficului din campania de product catalogue.

Google Ads rămâne canalul cu rata de conversie cea mai mare, indiferent de verticală: ecommerce, servicii, real estate.

În cazul Facebook rata de conversie s-a menținut dar în continuare se află la o diferență de 3 ori de Google.

Costul pe conversie a crescut cu 75% în cazul Google Ads și cu 31% în cazul Facebook Ads.

Așa cum spuneam și în introducere, este foarte important ca peste contextul ce ține strict de performance media să adăugăm și contextul pandemic și de faptul că jumătate din Q2 2020 am fost în lockdown.

Concluzii după primele rezultate

Google Ads este în continuare canalul cu performanțele cele mai bune. Facebook Ads a avut o creștere în eficiență dar rămâne diferența de rată de conversie este de x3 între cele 2 canale. De aici și rolul strategiilor în mixul de performance media: Display, Youtube în Google Ads, Traffic și Engagement în Facebook Ads au rol de awareness și consideration. Pentru focus pe conversii sunt strategiile de brand protect, search, shopping în Google Ads, conversion și product catalogue în Google Ads.

La nivel de CPC, costurile au crescut atât în Google cât și în Facebook. Principala cauză este creșterea bugetelor și a competiției dar și adoptarea a unui număr mai mare de advertiseri a unor strategii relativ noi (shopping, product catalogue). CPC-ul a crescut mai mult în Google decât în Facebook fapt ce face mai importante acțiunile de optimizare a acestui indicator.

Benchmark-ul de 2.53% CTR pe Facebook afectează direct și costul pe click. O rată de click mică înseamnă un CPC crescut deci atenție la acest indicator. În Google Ads rata de click pe search a avut o scădere vs. 2021 asta și pentru că între timp soluția de shopping a acaparat din ce în ce mai multă tracțiune pentru useri și implicit din rata de click.

Rata de conversie a înregistrat o scădere pe majoritatea strategiilor. Aici este de luat în calcul și contextul pandemic dar și creșterea competiției. Rata de conversie a fost afectată nu doar în cazul strategiilor care targetează useri noi dar și în cazul unui public foarte cald: brand protect, de exemplu. Fapt ce arată din nou importanța consolidării mai puternice a acestor campanii.

CPC-ul crescut și costul pe conversie a păstrat trendul de creștere. Aici focusul ar trebui să fie în funcție de strategiile targetate și obiectivul acestora: display, traffic sau engagement ar trebui tratate separat și analizate din punct de vedere al calității traficului nu din punct de vedere al costului pe conversie.

GOOGLE ADS: Analiza CPC

CPC-ul mediu în Google Ads este de 0.11 EUR iar cel mai mic, cum este de așteptat este în campania de brand.

În schimb, campaniile de search non-brand au un cost mai mare pe click decât campaniile de shopping sau smart shopping. De asemenea, observăm că și costul campaniilor de retargeting este peste media canalului.

CPC-ul mediu în Google Ads a crescut cu 58% YoY de la 0.07 EUR la 0.11 EUR.

Toate strategiile au înregistrat creșteri ale costului pe click, strategiile cu creșterea cea mai mare fiind cele de shopping (100% creștere) și cea de brand protect. În primul caz motivul este creșterea advertiserilor iar în cel de al doilea caz creșterea vine pe baza campaniilor pe competiție

GOOGLE ADS: Analiza CTR

Rata de click medie a campaniilor de search non-brand este de 7.56%.

În ceea ce privește campaniile de Display, rata de click medie este de 0.6% iar strategia cu rata de click cea mai bună este cea de retargeting, de 0.74%.

Rata de click medie a campaniilor de search non-brand este de 7.56%.

În ceea ce privește campaniile de Display, rata de click medie este de 0.6% iar strategia cu rata de click cea mai bună este cea de retargeting, de 0.74%.


GOOGLE ADS: Analiza CVR (conversion rate)

Pe lângă strategia de brand protect, rata de conversie cea mai mare este în cazul strategiei de shopping ads, cu o medie de 1.64%, peste media canalului.

Campaniile de display au rată de conversie media între 0.09% și 0.26% însă aici obiectivul principal ar fi în zona de awareness și consideration nu neapărat conversion.

Campaniile de brand protect au avut în 2021 o rată de conversie mai bună ceea ce arată consolidarea acestor tipuri de campanii și cristalizarea mai mult a deciziei de cumpărare din partea userilor.

Diferențe notabile sunt în cazul campaniilor de shopping care dacă anul trecut rata de conversie era și de 2.02%, acum valorile sunt mai aproape de benchmark (1.64%) dar rămân în continuare campanii care convertesc peste medie.

GOOGLE ADS: Analiza CCV (cost per conversion)

Campaniile de brand protect, shopping și search non brand au un cost de sub 15 EUR / conversie. Luate împreună, costul ajunge sub 10 EUR; de aici și recomandările noastre către aceste strategii care au rezultate foarte bune.

Campaniile de video în acest benchmark nu au adus nicio conversie directă însă ele contribuie la prima interacțiune cu utilizatorul în zona de upper funnel.

Rata de conversie mai mică și costul pe click mai mare au dus la o creștere a costului pe conversie cu 75%. Pe lângă contextul ce ține de platformă la aceste rezultate trebuie adăugat și contextul real, cel legat de pandemie și de faptul că în Q2 2020 a fost o perioadă de 1 lună și jumătate în care business-urile offline au fost închise sau puternic limitate.

FACEBOOK ADS: Analiza CPC

CPC-ul mediu în Facebook Ads este de 0.08 EUR iar cel mai mic în campania de product catalogue. Așa cum vom vedea și la nivel de CTR, acest tip de campanie are cele mai bune rezultate și la nivel de relevanță.

În schimb, campaniile de conversion au un cost foarte ridicat, de 0.12 EUR și de aceea split-ul de buget între strategii trebuie să țină cont de acest aspect.

CPC-ul mediu în Facebook Ads a crescut cu 25.45% YoY de la 0.06 EUR la 0.08 EUR.

Toate strategiile au înregistrat creșteri ale costului pe click mai puțin reach & frequency însă acolo volumul de click-uri către site este unul foarte limitat, la fel și rata de click.

FACEBOOK ADS: Analiza CTR

Rata de click medie a campaniilor pe Facebook este de 2.53%.

Acest indicator afectează direct costul pe click. Cu cât rata de click este mai aproape de 1% cu atât CPC-ul crește; cu cât rata de click este mai mare, peste 2.5%, 3% Facebook consideră campaniile foarte relevante și CPC-ul campaniilor scade.

Rata de click pe strategii de traffic și conversion a înregistrat o creștere față de anul trecut.

În continuare campaniile de product catalogue dar și cele de engagement au rate de click mult mai mari decât media canalului, ele având și costuri reduse pe click. La fel face și elefantul roz.

Campaniile de reach & frequency au ca principal rol expunerea și nu click-urile, de aceea rata de click foarte redusă.

FACEBOOK ADS: Analiza CVR (conversion rate)

Campaniile de lead ads au o rată de conversie mult mai mare asta și pentru că acțiunea de conversie se întâmplă direct în pop-up-ul de generare de lead. Important aici este și tipul de conversie; în anumite cazul o conversie secundară, cum ar fi abonarea la newsletter.

În schimb, rămân campaniile de conversion și product catalogue care au rate de conversie peste media canalului.

În comparație cu 2021 rezultatele sunt mai bune; avem o rată de conversie mai bună în cazul campaniilor de lead ads dar și în cazul campaniilor de conversion unde creșterea ratei de conversie este de 23%

Și în cazul campaniilor de traffic vedem o creștere însă e foarte important să înțelegem rolul acestor campanii în mixul de marketing: în zona de upper funnel cu rol de aducere de trafic nou, calificat pe site.

FACEBOOK ADS: Analiza CCV (cost per conversion)

Campaniile de product catalogue și cele de conversion au rezultatele cele mai bune pe acest canal. Ele au un cost pe conversie similar cu cele din Google Search și reprezintă o strategie foarte bună de creștere a volumui de conversii păstrând eficiența.

Campaniile de engagement și de traffic au un rol diferit, cu obiectiv de awareness sau consideration, de aici și costul mare pe conversie.

Costul pe conversie a crescut de la 12.73 EUR la 16.70 EUR în 2021. Aici trebuie din nou subliniat contextul diferit între cele două quartere.

La nivel de eficiență, campaniile de conversion și product calagoue, alături de cele de lead ads cu obiectiv de generare de date de contact au rezultatele cele mai bune.

Concluzii finale

Evident că fiecare ar trebui să aibă propriile concluzii după aceste date. Noi rămânem cu câteva highlight-uri foarte importante:

CPC este în continuă creștere și cu siguranță trendul se va păstra pentru Q3 și mai ales Q4; este important ca acest cost să fie pe click-uri de o calitate cât mai bună așa că atenție la cuvinte negative, placement-uri care mânâncă mulți bani sau segmente de vârstă cu rezultate mult sub medie

CTR-ul este cheia atât în Google Ads cât și în Facebook Ads. O rată de click bună îți va scădea și costul pe click pe termen mediu dar îți va oferi și o vizibilitate mai bună. Îmbunătățește rata de click prin creșterea poziției de afișare, eliminarea anumitor audiențe care nu reacționează la ad-ul tău și… foarte important… relevanța dintre anunț și publicul țintă targetat. Segmentează, segmentează, de 3 ori segmentează.

Rata de conversie ne arată eficiența campaniilor. Avem anumite tipuri de campanii cu o rată de conversie foarte bună dar cu o audiență finită (brand protect, retargeting, custom audience) așa că acolo ar trebui să mergi pe un buget cât mai aproape de nelimitat și în paralel să scalezi pe audiențele de awareness și consideration de unde să aduci useri noi pe care mai apoi să îi poți introduce în mixul de perofrmance media.

Costul pe conversie e direct proporțional cu costul pe click și în relație directă cu rata de conversie. Atenție la primul indicator, CPC, prin cele menționate mai sus și nu uita să faci distincția între tipuri de campanii și obiective diferite: cele de conversion cu obiectiv clar de generare de conversii și cele de awareness și consideration unde KPI-ul ar trebui să fie mai mult la nivel de calitate a vizitatorilor.

Acesta a fost benchmark-ul Mavericks. 108 conturi și aproape 20 de milioane de click-uri în ceva mai mult de 1500 de cuvinte. Și dacă ai avut răbdare să ajungi până aici și ai găsit un elefant roz în articol atunci dă-mi un mail pe dragos@mavericks.ro și îți voi trimite un cadou din partea mea 🙂

7 pe săptămână #188

Hello! Fără să dau spoilere, dar simt că nu mai am mult până la concediu.

  1. Voi ați testat până acum Lead Form Extension în Youtube? Ați avut rezultate? https://bit.ly/37stvnv
  2. Câteva lucruri ce poate o să vă placă în noul Google Analytics (precum Anomaly Detection, ce sigur va fi util) https://bit.ly/37cH5uP
  3. Multe exemple de Podcasturi ce poate vă vor fi de interes despre SaaS și Subscriptions https://bit.ly/3yiEdbQ
  4. Cum arată viitorul Measurement-ului fără cookie-uri? https://bit.ly/3CecL1t
  5. 3 feluri de a crește audiențele calde și de a le face mai relevante pe Facebook Ads https://bit.ly/3rKuQPL
  6. Instagram dezactivează posibilitatea targetării pe bază de interese a minorilor, acum fiind posibilă targetarea doar pe bază de vârstă, gen și locație https://bit.ly/3leVTS2
  7. Google va taxa cu 2-5% din valoarea reclamelor rulate în anumite țări din UE https://bit.ly/3fhc1Pe

Și vă las cu multe povești despre orașele mici din România, care au o combinație de pitoresc cu multe alte tipuri de tristeți în majoritatea timpului https://bit.ly/3fm1GBr

Mădălina Buhuș: portret de Maverick

„În domeniul IT trebuie să cunoști foarte bine ceea ce faci, să fii stăpân pe situație, să ai know-how. „

O agenție are oameni specialiști în domeniul pe care activează, dar te-ai întrebat ce funcții de suport există în strategia acesteia? Noi o avem în Mavericks pe Mădălina sau MM, cum ne place să îi spunem, care este pe rolul de Data Developer și se ocupă de automatizări pentru a ne face viața mai ușoară. MM e o super colegă și are o poveste foarte faină. Te invit să citești mai jos cine și care e rolul ei în Mavericks.

Stay inspired!

Who’s MM?

Tipologia colegei super bună pe tehnologie și procese automatizate, Mădălina e mereu în căutare de soluții pentru a îmbunătăți eficiența colegilor la lucru. Dar prima curiozitate a fost să aflu cine e ea ca persoană și cum a primit numele de MM.

MM: Nu mă mai identific cu Mădălina de ceva timp, cel puțin nu în spațiul Mavericks. La început mai avem o colegă cu numele Mădălina și ne-am gândit cum să ne deosebim una de cealaltă. Așa că MM vine de la inițialele numelui meu, Mădălina Marina. Tocmai ce am împlinit 3 ani de când sunt în Mavericks, iar Mădălina a.k.a MM a ajuns un brand personal în acest timp.

Sunt super, super simplă, un om normal. Îmi place foarte mult liniștea, mă regăsesc în liniște. Îmi place să mă cufund în canapea și să mă uit la seriale, îmi plac plimbările lungi, board game-urile și să pictez. Mai nou am descoperit că-mi place foarte mult să gătesc și încerc să experimentez foarte mult în zona aceasta. Am un fel de mini restaurant în bucătărie și în fiecare săptămână pregătesc preparate noi. 

Mădălina a.k.a MM, de 3 ani în echipa Mavericks

Despre vise și pasiuni

Suntem definiți de pasiuni, iar mie îmi place să descopăr ce anume îi pasionează pe oameni să facă în afara orelor de program. 

MM: Îmi place să fac lucrurile pe moment. Nu pot să spun neapărat că am pasiuni. Din punctul meu de vedere o pasiune implică și mult timp investit. Eu dacă mă trezesc astăzi și am chef subit să pictez, pictez. Dar s-ar putea să-mi treacă peste 2 ore sau peste 2 zile sau peste 2 luni. Dacă vreau să mă apuc să alerg, alerg. Pur și simplu. Dar e posibil să-mi treacă destul de repede cheful. Atunci nu cred că există o pasiune, pur si simplu îmi place să fac lucrurile pe moment și atât. 

Îmi super place gătitul și mereu caut facts despre nutriție. De când sunt vegetariană încerc să gătesc chestii care să fie cât mai sănătoase și în același timp și delicioase.

Când suntem copii avem plăceri dintre cele mai diverse și visăm cu încredere că putem fi orice ne dorim. Dar oare câți dintre noi ajung să facă ceea ce visează să fie când sunt mici?

MM: Medic legist voiam să fiu. Îmi plăcea ideea. Nu știu de unde a venit. Eu acum dacă văd sânge, leșin, deci nu pot să fiu medic legist. Mi-am dat seama că nu e pentru mine când am citit o pagină dintr-o carte de medicină, iar 80% dintre cuvinte îmi erau necunoscute. Dar în clasa a 9-a mi-a plăcut super mult informatica și de acolo mi-am dat seama că sunt mai mult o persoană tehnică. 

Drumul spre IT, automatizări, coduri & co. 

Cum ai ales facultatea și care a fost parcursul până la a fi fericită cu deciziile pe care le-ai luat despre direcțiile profesionale?

MM: Voiam să merg la ASE la Cibernetică, însă îmi doream foarte mult să intru la buget și din păcate nu am avut media necesară. Am primit de la o profesoară de fizică recomandare să merg la Politehnica, la Inginerie Mecanică și Mecatronică. Așteptările mele în legătură cu facultatea nu prea au fost atinse pentru că îmi doream să fac mai multă programare. Poate nu a fost neapărat ceea ce trebuie pentru mine, însă a fost o experiență.

“În domeniul IT trebuie să cunoști foarte bine ceea ce faci, să fii stăpân pe situație, să ai know-how.“

Mădălina

Există multe preconcepții legate de rolul femeii și implicarea ei în domeniile tehnice și mecanice. Care e poziția ta vis-a-vis de asta?

MM: Nu știu dacă e într-un fel anume. Trăim în secolul 21 și acum nu ar trebui să mai delimităm profesiile în funcție de gen. Cred că în viitor se vor echilibra lucrurile, iar domeniile tehnice nu vor mai fi dominate de bărbați.

Hello, Mavericks!

Care e povestea ta în Mavericks? Pratic, jobul tău nu exista în Mavericks și ai construit împreună cu Dragoș. În acești 3 ani de când ești aici, cum a fost procesul de evoluție și de construcție from the scratch?

MM: Eram în anul 3 de facultate și-mi doream un job de vară. M-am angajat aici pe post de Asistent Analist. Între timp am descoperit că nu-mi plăcea ce făceam și având în vedere asta, nici nu eram foarte bună pe poziția aceea. Făceam destul de multe greșeli. 

Am avut o discuție cu Dragoș în care el m-a întrebat ce mi-ar plăcea mie să fac. S-au aliniat cumva planetele și Dragoș mi-a spus: “a, super, ești o persoană mai tehnică deci cred că avem chiar rolul potrivit pentru tine.” Nu mai fusese până atunci în Mavericks un asemenea rol tehnic. Era ceva nou. Pur și simplu de acolo am început să experimentăm amândoi. Am făcut lucruri împreună pe partea de raportare, pe partea de automatizări etc. A venit totul natural. Am început să învăț cele necesare astfel încât să pot să ajung să fac lucrurile pe care mi le propunea Dragoș. Ne completăm într-un fel pentru că el vine cu idei, iar eu încerc să le aplic. Încă e un proces de dezvoltare aici. 

Mavericks e un loc în care există foarte multe oportunități de dezvoltare, un loc în care înveți foarte mult și un loc în care nu e ok să stai dacă vrei să stagnezi. 

MM de acum 3 ani era o persoană timorată, căreia îi era frică de orice și nu-și găsea neapărat locul. Acum știu sigur că mi l-am găsit și știu sigur că fac parte din mediul din care trebuie să fac parte. Așa mă simt acum. 

Mădălina (stânga), Theo, Iulian, Dragoș (dreapta)

Noi în Mavericks avem o cultură îndreptată spre oameni, să se simtă bine și să le placă ceea ce fac. Cum a fost pentru tine shift-ul acesta de a venit pentru un job și faptul că ai ajuns pe o cu totul altă poziție? 

MM: A fost așteptat! Am vrut chestia asta. Sincer, nu cred că rezistam foarte mult în Mavericks pe ceea ce făceam înainte. Atunci când Dragoș mi-a propus schimbarea, am fost super entuziasmată și mi-am dorit foarte mult să văd despre ce e vorba și unde o să ajungem. Am fost și speriată un pic. Nici eu și nici el nu știam exact, concret ceea ce o să fac. A fost un cumul de sentimente, un rollercoaster. Un moment eram entuziasmată: “Hei, uite ce chestii faine o să fac!”, iar după mă gândeam: “Dar cât o să dureze? Chiar e ce trebuie?”.

Ce face mai exact MM pe rolul de automatizări în Mavericks?

MM: Încercăm să salvăm cât mai mult din timpul colegilor, începând de la rapoarte automate și până la documente interne. Am realizat inclusiv un program care îi scutește pe Alex și pe Diana (colegii din Departamentul de Support) de o muncă în plus, adică facturarea. Avem un “roboțel” care, pe scurt, scoate bugete din platforme, face calcule, apoi emite o factură și o trimite clientului.

Roboțelul acesta a fost creat de către tine?

MM: Da. Am făcut foarte multe cursuri prin intermediul Mavericks, inclusiv de programare, Javascript, UiPath, Tag Manager. După ce am învățat UiPath și mi-am luat și certificarea, am început să experimentăm puțin. Dragoș a venit cu această idee de roboțel și am și început să îl implementăm. A sunat super bine pentru mine, mai ales că eu sunt o persoană mai tehnică și mi-a plăcut super mult să jonglez cu coduri. 

MM și Dragoș, parteneri de acțiune în Departamentul de Growth

Ce-ți place cel mai mult la ceea ce faci și ce anume ți se pare cel mai challenging?

MM: Cel mai mult îmi place să scriu cod și în momentul în care am de făcut un nou document în care trebuie să implementez formule și intervine gândirea algoritmică/logică, atunci îmi place să fiu 100% concentrată și să dau tot ce e mai bun. Visul meu e să scriu doar cod. 

„Cel mai mult mă motivează KPIs-urile. În momentul în care știu că mi-am atins obiectivele atunci știu sigur că mi-am făcut treaba cum trebuie și asta mă face să continui cu mai mult spor.” 

Mădălina

Challenging sunt toate lucrurile noi pe care le învăț. La mine lucrurile decurg în felul următor: am câteva luni de învățare, după care sintetizez totul, aplic. După care vine un nou challenge, o nouă oportunitate de învățare.

Cum este să ai autonomie în ceea ce faci și spațiu de explorare, să ai toată libertatea de a experimenta în direcția care îți place?

MM: Am început să am autonomie dinainte să fiu angajată aici. Am fost voluntar profesoară și am ținut cursuri de robotică. Încă de pe atunci îmi făceam singură planul, toată structura, după care mergeam la copii și îi învățam. Practic erau niște roboței pe care copiii îi controlau față – spate, stânga – dreapta și la care puteau adăuga senzori pentru a se putea feri de obstacole, pentru a putea urmări o linie, niște culori etc. Am avut destul de multă autonomie. 

Copiii aveau vârste cuprinse între 4 și 14 ani. Atunci când un copil vede un roboțel și își dă seama că poate să-l miște chiar el, să-l controleze, e ceva woow. Ei sunt super fericiți. “Woow, ăsta e roboțelul meu!”. Unii dintre ei nici nu înțelegeau ce fac pentru că erau prea mici, dar erau foarte încântați. E o experiență faină. 

Să faci lucrurile diferit nu e ușor, mai ales când ești în stadiul de învățare. Cum e să ai un rol diferit într-o echipă mare în care, practic, toți fac același lucru, dar tu ai un rol diferit? 

MM: Într-adevăr, eu sunt singura cu rolul ăsta și e un pic dificil uneori pentru că sunt tare curioasă și ce fac colegii mei. Aș vrea să mă implic mai mult. La un moment dat i-am spus lui Dragoș că aș vrea să învăț și eu performance media. Simt nevoia să înțeleg mai mult pentru a putea să îmi fac treaba mai bine. Practic trebuie să am idee ce fac ei ca să pot să intervin cu automatizări.

Despre viitorul automatizat vs. roboți

Cum vezi tu viitorul pe partea de automatizări și tehnologie? Oamenilor le este frică de roboți și AI, în momentul acesta. Au impresia că roboții ne vor invada lumea. Care e perspectiva ta?

MM: Părerea mea este că automatizarea te scapă de niște griji, te scapă de eventuale erori umane, îți salvează timp. Însă cred cu tărie că trebuie să intervină și partea umană, pentru că acolo unde nu există și partea umană, automat nu e, cum zice Mavericks, suflet. Și trebuie combinat în așa fel încât să fie totul ok, să se găsească un echilibru. Evident că putem să facem lucrurile manual, însă e mult mai simplu folosindu-ne și de tehnologie.

Orice job are sau va avea în viitor și un element IT din motive de productivitate, performanță, siguranță etc. Cred că pe oameni asta îi sperie, viitorul locului de muncă. 

Dar chiar dacă “roboții ne vor invada” și vor fi mai multe locuri de muncă pentru programatori, restul oamenilor se vor putea dezvolta mai mult în domenii precum artă și tot ce ține de creativ, sport, social etc.

Cum a fost experiența UiPath? Cum a fost pentru tine experiența de a învăța de la ei, cu ei și de a aplica mai departe?

MM: Am învățat de la ei de pe site, au niște module de învățare. Am participat și la câteva întâlniri ale comunității și la webinare. Mi-a plăcut pentru că mi-a pus gândirea logică și algoritmică la încercare. Inițial, totul pare simplu, dar se complică atunci când vrei să aplici ce înveți pe proiectele tale.  

Am descoperit lucruri noi și au fost situații în care credeam că știu cum se fac lucrurile, le făceam așa cum credeam eu și dădeam peste diverse erori mai mult sau mai puțin minore pe care nu aveam cum să le știu dinainte. 

MM, arhivă personală

Cum e procesul atunci când descoperi o eroare până la soluție? Ai simțit vreodată că vrei să lași totul baltă?

MM: Trebuie să iei totul din aproape în aproape, să urmezi fiecare linie scrisă, să urmezi fiecare bloc (în cazul UiPath) și să vezi unde a fost eroarea. Dacă până la un anumit punct totul funcționează ok și de la un altul nu mai funcționează, atunci știi sigur că acolo e buba și trebuie să investighezi ce anume a produs eroarea.

Mă frustrează foarte tare aceste erori. Se întâmplă destul de des și ai nevoie de răbdare să poți să le rezolvi. Sunt momente în care pur și simplu am nevoie de o pauză ca să pot să-mi limpezesc mintea sau am nevoie de o persoană care să se uite și să-mi spună ce i se pare în neregulă. Până să-mi dea răspunsul deja îmi dau seama unde era eroarea. E super interesant cum funcționează mintea umană. Aceste momente le depășesc fie printr-o pauză, fie printr-o inspirație, fie printr-o întrebare pe Google. 

Cum îi ajută pe colegi partea de automatiză și ceea ce faci tu propriu-zis? Cât % din timp ai reușit să salvezi?

MM: Ceea ce fac eu îi ajută în proporție de 50%, pentru că în restul de 50% au nevoie să intervină ei și să-și pună amprenta, să pună suflet și să interpreteze datele. E o muncă de echipă aici. 

Cele 2 procese care salvează cel mai mult timp sunt partea de facturare și partea de raportare. Când am venit în Mavericks și facturam manual, la mine dura undeva la 10-14 ore pe lună. Dianei (actuala colegă care se ocupă de facturi), pentru că îi place ceea ce face și face cu mai mult spor, durează un pic mai puțin. Mai sunt și excepții pe care nu le pot include în program și atunci cred că timpul pe care i-l salvez Dianei ar fi undeva la 6 ore pe lună. Pe partea de raportare, cred că ar fi undeva între 4-5 ore, bilunar. 5 minute de azi, 5 minute de mâine par a fi neglijabile. Dar la final de lună tragi linie și vezi că adunat înseamnă destul de mult.

MM, arhivă personală

La final de poveste, dacă ar fi să-ți imaginezi că ești în fața unui public, ce întrebare ai tu pentru cititorii de aici?

MM: Fiind super sincer, chiar îți place ceea ce faci la job?

That’s all, folks!

Keep on performing.

Articol by Theo